Cum este evitată suprapunerea dreptului la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei în interiorul Uniunii Europene?

Regulile de prevenire a suprapunerii dreptului la beneficiile de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei tratează prevenirea situaţiilor în care părinţii primesc drepturi în aceeaşi perioadă de timp, din partea mai multor state membre, în baza activităţii desfăşurate în aceste state membre sau în baza reşedinţei copiilor într-un stat membru UE sau care aparţine Spaţiului Economic European.

Activitatea părintelui şi reşedinţa copilului în RO şi activitatea celuilalt părinte în alt stat membru.

  • Dacă statul de reşedinţă a copilului este RO, iar unul dintre părinţi are activitate în RO, iar celălalt părinte are activitate în alt stat membru, statul competent cu plata prestaţiilor va fi RO (stat de reşedinţă a copilului şi de activitate a unuia dintre părinţi), iar celalalt stat membru de activitate va acorda un complement diferential, stabilit ca diferenţă între cuantumul prestaţiilor acordate în acel stat membru şi cuantumul plătit de România.

EXEMPLU: Romania (stat de activitate a unuia dintre părinţi şi de reşedinţă a copilului) – plăteste 185 lei (aprox. 38 euro) iar Germania (stat de activitate a celuilalt părinte) – plăteşte 204 euro. În acest caz, pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, Germania va plăti un complement diferenţial de 166 euro, în baza activităţii unuia dintre părinţi în acest stat membru UE.

Activitatea unui părinte în RO, activitatea celuilalt părinte în alt stat membru iar reşedinţa copilului în acest stat membru.

  • Dacă activitatea unuia dintre părinţi se desfăşoară în statul de reşedinţă a copilului, atunci acel stat membru trebuie să plătească beneficiile de asistenţă socială pentru copil. Totuşi, dacă RO are un cuantum mai mare al beneficiilor de asistenţă socială, va acorda un complement diferenţial stabilit ca diferenta intre cuantumul beneficiilor de asistenţă socială acordate de RO si cuantumul platit de acel stat membru.

EXEMPLU: Bulgaria (stat de activitate a unuia dintre părinţi şi de reşedinţă a copilului) – plăteşte 20 euro. Romania (stat de activitate a celuilalt părinte) – plăteste alocaţie de stat –  185 lei (aprox. 38 euro). În acest caz, pentru a evita cumulul de beneficii de asistenţă socială şi pentru a nu pierde dreptul la cuantumul cel mai mare, România va plăti un complement diferențial de 18 euro, adică aprox. 87 lei.

Activitatea unuia dintre părinţi într-un stat membru UE şi reşedinţa copilului în RO, împreună cu celălalt părinte, care nu desfăşoară nici o activitate în RO.

  • Statul de activitate a părintelui va fi statul competent cu plata beneficiilor de asistenţă socială pentru copilul care are reşedinţa în RO, conform legislaţiei acelui stat. Dacă în RO cuantumul alocaţiei pentru copil este mai mare decât cuantumul acordat în statul membru de activitate, RO plăteşte diferenţa între suma acordată conform legislatiei sale şi cuantumul la care are dreptul conform legislaţiei acelui stat membru.

EXEMPLU: În Italia (stat de activitate al unuia dintre părinţi) cuantumul prestatiilor este 139 euro. În RO (stat de reşedinţă al copilului) cuantumul beneficiilor este de 185 lei (aprox. 38 euro). Deci, Italia va plăti beneficiile pentru copil în cuantum de 139 euro iar RO va suspenda dreptul la alocaţie de stat, pentru că nu exista o diferenţă de plată între suma acordată conform legislatiei italiene şi cuantumul la care are dreptul conform legislaţiei române.

Activitatea părinţilor într-un stat membru UE şi reşedinţa copilului în RO (în întreţinerea bunicilor sau a altor persoane).

  • Statul de activitate a părinților va fi statul competent cu plata beneficiilor de asistenţă socială pentru copilul care are reşedinţa în RO, conform legislaţiei acelui stat. Dacă RO acordă beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi familiei, pe baza reşedinţei copilului, în cuantum mai mare decât statul emmbru de activitate al părinţilor, atunci RO va plăti un complement diferenţial, adică diferenţa între suma acordată conform legislaţiei sale şi cuantumul acordat de statul de angajare a părinţilor.

EXEMPLU: Germania (stat de activitate a părinților) – plăteşte 204 euro. Romania (stat de reședință a copilului) – plătește alocaţie de stat în valoare de 185 lei (aprox. 38 euro). În acest caz, Germania va plăti prestaţiile pentru copil în cuantum de 204 euro, iar România va suspenda dreptul la alocația pentru copil deoarece cuantumul la care are dreptul copilul conform legislaţiei române nu depășeste cuantumul plătit de Germania.